Diverse evenimente sau teme studiate la alte materii ne pot da prilejul pentru a întocmi frontal grafice.
La început de an școlar putem realiza grafice legate de activitățile copiilor din vacanță (locurile în care au fost, țara pe care au vizitat-o, tipurile de activități făcute etc). Exersăm întocmirea și citirea graficelor și discutăm despre vacanța lor.
Pe o coală mare de hârtie trasăm cele doua axe ale graficului, pe una vom pune formele de relief + marea, pe cea orizontală, iar pe cea verticală vom pune numărul copiilor care au vizitat aceste forme de relief + marea. Fiecare copil va primi un bilețel autocolant, tăiat în formă de dreptunghi pe care își va scrie numele și va colora bilețelul cu culoarea convențională a formei de relief + marea ( toate bilețelele vor avea aceeași formă pentru a putea forma coloane în grafic). Copiii le vor lipi pe rând pe grafic începând din partea de jos, unul deasupra celuilalt formând o coloana pentru fiecare formă de relief + marea. (Pentru realizarea unui grafic nu e necesară scrierea numelui copiilor dar acest grafic poate rămâne afișat în sala de clasa și atunci e important pentru copii să aibă numele acolo). În momentul în care își lipesc biletul pot fi solicitați să prezinte în 2-3 propoziții locul vizitat. Dacă au vizitat mai multe locuri, vor lipi mai multe bilețele, pentru fiecare loc vizitat, unul.
Graficele ne dau prilejul de a face observații. Când graficul e gata, putem începe să facem observații și niște calcule matematice legate de acesta. Prima dată îi lăsăm pe copii să facă observații libere și apoi intervenim cu completări.
Observațiile și calculele pe care le putem face pe marginea graficului formelor de relief:
Câți copii au fost la mare/munte/deal/câmpie?
Unde au fost cei mai mulți/cei mai puțini copii de la noi din clasă?
Cu câți au fost mai mulți la munte decât la deal?
De câți copii mai era nevoie pentru ca cei care au fost la munte sa fie la fel de mulți cu cei care au fost la mare?
De câți copii mai era nevoie minim pentru ca cei care au fost la munte să îi întreacă pe cei care au fost la mare?
Câți copii au vizitat mai multe forme de relief? (Aici putem căuta nume pe grafic sau putem conduce copiii spre modul de rezolvare al unor astfel de probleme si anume să adunăm copiii care apar în toate coloanele și să scădem numărul elevilor care au lipit bilețele pe grafic dacă nu avem situații în care să își fi pus numele în mai mult de două coloane)
Se poate întocmi graficul și în caiete în cazul copiilor mai mari. Se poate chiar lipi apoi o listă de întrebări legate de grafic sau chiar întrebările discutate la care ei să răspundă în scris și apoi se poate face schimb de caiete pentru verificare.
Separat, lângă graficul matematic, simultan, pot fi deschise 4 brainstorming-uri (având în centru scrise cuvintele de pe grafic) la care fiecare elev să completeze cu numele locului vizitat și un cuvânt care să reflecte o trăsătură a locului vizitat, după ce și-a lipit bilețelul pe grafic. Și acestea pot fi expuse în sala de clasă.
Dacă există acces la internet și aparatura specifică (laptop, videoproiector), se pot lua prin sondaj trei locații, căutate cu ajutorul copiilor pe Google maps și verificat în ce formă de relief se găsesc. Se poate intra chiar cu Street view-ul pentru o scurtă călătorie virtuală.
Exemple de grafice făcute cu elevii mei de-a lungul anilor:

graficul curajului la vaccin (în poza lipsesc numerele pe verticală)

graficul fructelor/legumelor preferate (în poză lipsesc numerele pe verticală)
graficul numărului de pești realizați în pictură
graficul jocului preferat
graficul numărului de probleme rezolvate cu o anumita ocazie
graficul zilelor de naștere.
Sunt convinsă că sunt multe situațiile în care putem realiza acest tip de activitate.
O varianta de joc pentru exersarea relațiilor mai mic-mai mare este "Ghicește numărul!"

Cum îl folosim la matematică? După munca independentă, copiii sunt invitați să ne explice cum au rezolvat o problemă, un exercițiu, etc. Verbalizarea, explicarea modului de gândire, în matematică este foarte importantă, ne ajută să descoperim unde greșește elevul și e o dovadă a interiorizării cunoștințelor elevilor. În momentul în care știi să explici de ce ai procedat într-un anumit fel înseamnă că ai înțeles, că ți-ai însușit cunoștințele. E foarte important să acordăm cât mai mult timp pentru a-i lăsa pe elevi să verbalizeze rezolvările, să le explice mai ales după predare. Copiii sunt încurajați să vină pe scaunul autorului, acesta fiind un loc unde ești apreciat, ajutat, ți se dau sugestii, sunt descurajate comentariile negative, acestea fiind înlocuite treptat de sugestii și o atitudine pozitivă față de cel care este acolo, copiii se obișnuiesc să aprecieze descriptiv ceea ce au realizat colegii devenind conștienți de valoarea fiecăruia.









Formularea cerințelor pentru tema de vacanță este foarte importantă pentru a-l determina pe copil să se implice 100% în realizarea ei.
În fiecare zi în păhărelul unităților se intorduce câte un bețișor iar in tabel se notează câte bețișoare sunt în ziua respectivă în păhărel. Când în pahar s-au strâns 10 bețișoare, ele se leagă cu un elastic, au devenit bune prietene și trebuie să se mute în paharul zecilor pentru a lăsa loc altor bețișoare să intre în paharul unităților. În final se mai atașează un pahar, paharul sutelor, pentru că cele 10 zeci, devenite și ele bune prietene, se vor lega într-o singură sută și se vor muta in paharul sutelor. Se poate da chiar și o petrecere tematică la împlinirea celor 100 de zile de școală, iar numărătoarea poate continua cu un alt tabel sau într-o altă formă până la 200, 300, 400 de zile de școală.
Astfel în fiecare zi se verifică (se numără) câte bețișoare sunt în pahare (numărând zecile și unitățile), se mai adaugă unul, se stabilește noul număr, se precizează din ce este format (câte zeci, câte unități) și se notează în calendar.